Cautare rapida
  • Strada Libertatii Nr. 220, Apahida, jud. Cluj

Tot ce trebuie să știi despre creșterea oilor

 Creșterea oilor este una dintre cele mai vechi ocupații, a cărei tradiție s-a transmis din perioadele cele mai îndepărtate ale istoriei până în prezent. Dintotdeauna, oile au fost crescute pentru lapte, carne, lână, constituind pentru multe familii principala sursă de hrană și de venit.

În prezent, creșterea oilor se practică în exploatații profesionale, dar și în numeroase gospodării particulare, motiv pentru care am decis să-i acordăm și noi atenția cuvenită prin acest material.

Am făcut o sinteză a celor mai importante informații pe care trebuie să le știe orice crescător și pe care te invităm să le afli și tu, în cele ce urmează.

 

Alegerea raselor potrivite

Înainte de a intra în rândul crescătorilor de oi, trebuie să te decizi asupra tipului de producție pe care vrei să o obții din exploatație. Astfel, poți crește oi pentru lapte sau pentru carne, însă la fel de bine te poți axa pe producția de lână.

În funcție de aceste opțiuni, poți alege rasele cele mai potrivite, adică acelea care au cea mai bună productivitate. Totodată, accesoriile pentru ferma de oi se aleg tot pe baza specificului exploatației, pentru fiecare tip de producție fiind nevoie de anumite dotări specifice.

 

Asigurarea apei în adăposturi

Dacă în perioadele de pășunat, oile pot fi lăsate să se adape din surse naturale precum râurile, lacurile sau iazurile, în adăpost, trebuie să aibă la dispoziție apă la fel de proaspătă și în cantități suficiente.

Ideal este ca apa să le fie asigurată în mod constant, astfel încât animalele să se poată adăpa oricând doresc. Dacă acest lucru nu este posibil, oile trebuie să primească apă proaspătă de două ori pe zi.

Pentru aceasta, adăposturile trebuie dotate cu adăpători pentru oi, la care animalele să aibă acces permanent. Pentru asigurarea apei în mod constant se folosesc adăpători automate, racordate la rețeaua de alimentare; de asemenea, se pot folosi adăpători simple, dar cu o capacitate suficientă pentru a asigura necesarul de apă pentru întreg efectivul de animale.

În acest sens, trebuie să ții cont de faptul că animalele adulte consumă circa 5 litri de apă zilnic, iar cele tinere, între 3 și 4 litri pe zi.

 

Hrănirea în stabulație permanentă

Pe cât posibil, oile trebuie lăsate să se hrănească natural pe pășuni, însă în fermele mari și exploatațiile care nu dispun de zone pentru pășunat, animalele sunt menținute permanent în adăposturi. Acest regim se numește stabulație permanentă și presupune hrănirea efectivelor în două moduri.

Primul constă în administrarea permanentă a unui mix care să conțină între 50% și 60% fibre, între 25% și 30% elemente suculente și între 15% și 25% nutrețuri concentrate.

De asemenea, hrănirea în stabulație permanentă poate fi asigurată și în funcție de sezon, cu nutrețuri conservate în perioada iernii și iarbă proaspăt cosită în timpul verii.

Nutrețurile se administrează în hrănitori pentru oi. Acestea trebuie să fie stabile și să aibă o capacitate suficientă în raport cu numărul de animale.

Întreținerea unghiilor

Unghiile ovinelor cresc în mod constant, ceea ce impune ajustarea periodică a acestora pentru a evita eventualele dificultăți de deplasare și stări de indispoziție din care pot decurge alte urmări negative.

Ritmul de creștere a unghiilor este același, însă perioadele de ajustare diferă în funcție de anumiți factori. Astfel, în cazul oilor scoase la pășunat pe terenuri pietroase, ajustarea unghiilor se face mai rar, întrucât acestea se tocesc în mod natural și ajung mai greu la o dimensiune care să deranjeze.

Pe de altă parte, la oile scoase la pășunat pe terenuri cu pământ moale sau crescute în regim de stabulație permanentă, se impune ajustarea mai deasă a unghiilor pentru că acestea se tocesc greu.

În general, unghiile oilor trebuie verificate la intervale de 3-5 luni, iar ajustarea se face înainte ca acestea să crească în mod excesiv. În acest scop, se folosesc instrumente pentru întreținerea unghiilor la oi, precum foarfeci și cuțite pentru tăierea unghiilor, pile, alături de diferite spray-uri și tincturi. Înainte de fiecare utilizare, instrumentele se dezinfectează, iar la finalul operațiunii se curăță bine.

 

Tunderea lânii

Chiar dacă nu crești oile special pentru lână, animalele trebuie tunse periodic pentru a le asigura confortul necesar și a evita apariția unor boli generate de microorganismele care se dezvoltă în blana neîngrijită.

Perioada optimă pentru tunderea oilor este cuprinsă între jumătatea lunii mai și jumătatea lunii iunie, atunci când temperaturile sunt suficient de mari pentru ca animalele să nu mai aibă nevoie de acel strat protector de lână. Excepție fac oile care urcă la munte vara și care trebuie tunse până la începutul lunii mai, astfel încât să nu aibă lâna foarte scurtă în momentul plecării în transhumanță.

Între momentul tunsului și cel al plecării pe munte, oile se țin într-un adăpost călduros.

La momentul tunsului, lâna trebuie să fie curată și uscată, așa că animalele se țin în saivan cu 24 de ore înainte de a le fi tăiată blana, fără a fi hrănite. Spațiul pentru tuns poate fi amenajat oriunde, însă trebuie să includă trei compartimente – unul pentru oile care urmează să fie tunse, unul pentru tunsul efectiv și un altul pentru împachetarea lânii.

Operațiunea se realizează simplu și rapid cu ajutorul unei mașini de tuns oi, iar dacă preferi metoda clasică, poți folosi o foarfecă destinată aceluiași scop.

 

Acestea sunt aspectele esențiale pe care trebuie să le aibă în vedere orice crescător de oi, indiferent de tipul exploatației și numărul animalelor pe care le are în grijă.