Productivitatea vacilor de lapte este influențată de mai mulți factori, iar dintre aceștia, furajarea are un rol esențial. Se estimează că o vacă trebuie să livreze între 22.000 și 30.000 de lapte pentru a începe să genereze profit; până la această cantitate, laptele livrat acoperă costurile de achiziție și întreținere.
Se întâmplă, însă, de multe ori ca vacile să devină infertile înainte de a ajunge la acest nivel de productivitate, iar atunci este evident că fermierul iese în pierdere. Cel mai adesea, cauzele care duc la apariția unor astfel de situații sunt reprezentate de tulburări metabolice, tulburări care, la rândul lor, sunt generate de o furajare necorespunzătoare.
Bineînțeles că niciun crescător nu își dorește o astfel de situație, așa pentru a evita ieșirea prematură din producție a vacilor de lapte, acesta trebuie să țină cont de câteva sfaturi privind furajarea acestora.
Minerale și vitamine necesare
Odată cu fiecare litru de lapte muls manual sau cu echipamente speciale pentru muls, o vacă pierde circa 10 grame de vitamine, minerale și oligoelemente, care trebuie compensate prin furajare. În cazul vacilor cu o productivitate ridicată, pierderile de vitamine și minerale sunt mai mari, astfel că și cantitatea de nutrienți din furaje trebuie să fie mai mare.
Furajele trebuie să conțină trei categorii principale de nutrienți, respectiv macroelemente, oligoelemente și vitamine solubile. Din prima categorie fac parte fosforul, magneziul, calciul, sodiul, sulful și clorul, în timp ce în categoria oligoelementelor se regăsesc iodul, cuprul, seleniul, cobaltul, zincul și manganul. În ceea ce privește ultima categorie, cele mai importante sunt vitaminele B și C.
Cantitatea necesară de nutrienți poate fi obținută și prin adăugarea în furaje a unor suplimente nutritive.
Furajele de bază și furajele concentrate
Acestea sunt principalele categorii de furaje care trebuie administrate vacilor de lapte tot anul, pentru a asigura întreg necesarul de nutrienți menționați anterior. Întotdeauna, furajele de bază și cele concentrate trebuie administrate într-un amestec bine omogenizat și niciodată separat. Explicația stă în faptul că bacteriile din rumen se specializează în digestia fiecărui component alimentar; doar că, odată cu eliminarea acestuia din alimentație, se reduce semnificativ și numărul bacteriilor specializate.
Ulterior, când furajul respectiv se reintroduce în alimentație, organismul animalelor va avea nevoie de aproximativ o lună pentru a readuce la nivelul optim bacteriile specializate în digestia sa. În acest timp, furajul nu va fi digerat în totalitate, cea ce înseamnă că aportul nutrițional va fi mai scăzut.
De aceea, este recomandat ca vacile să aibă permanent în hrănitori furaje combinate din cele două categorii.
Furajele unice
Combinarea furajelor de bază cu cele concentrate se face respectând proporțiile. Atenție! Uneori, pot apărea și greșeli, mai ales atunci când se înlocuiește un anumit tip de furaj cu altul. Cantitățile trebuie cântărite și omogenizate cu grijă, însă poți rezolva mai simplu problema, folosind furaje unice.
Denumite Total Mixed Ration (TMR), aceste furaje sunt o soluție mai nouă care s-a dovedit în scurt timp foarte eficientă. Este vorba despre furaje combinate care conțin cantitățile potrivite de furaje de bază și de concentrate. În acest mod, vacile consumă constant un produs cu valori nutriționale optime, evitându-se oscilațiile valorii pH-ului din rumen, care apar atunci când animalele primesc furaje în concentrații diferite.
Furajarea vacilor înainte și după fătare
Ciclul biologic al vacilor de lapte include trei perioade importante: repausul mamar, fătarea și perioada de lactație. Producția de lapte a unei vaci depinde în mare măsură de hrana pe care aceasta o primește în perioada de repaus mamar.
În această etapă, nu este recomandată administrarea unei cantități mari de furaj unic, alimentația trebuind să fie alcătuită în mod special din paie. Acestea conțin toate substanțele necesare pregătirii metabolismului pentru perioada de lactație, care se consideră că începe din momentul înțărcării vițeilor, nicidecum din momentul fătării.
După fătare, trebuie să se crească treptat cantitatea de furaje concentrate, concomitent cu reducerea cantității de paie. În această perioadă, organismul animalelor are nevoie de o cantitate mai mare de substanțe nutritive care poate fi asigurată doar de furajele concentrate. Vacile din rasele cu o productivitate mare pot necesita până la 12 kilograme de concentrate pe zi, iar aceste furaje trebuie asigurate pe o perioadă de 60-80 de zile.
Cum spuneam, lactația începe după înțărcare, iar la aproximativ 3 luni după aceea, poți începe să scazi treptat cantitatea de concentrate completând cu furaje de bază și alte nutrețuri.
Alte sfaturi de care să ții cont
Există nutrețuri precum rapița sau varza care pot afecta calitatea laptelui, având însă un important aport nutritiv. Nu trebuie să le elimini din alimentație, însă întotdeauna vei avea grijă ca acestea să fie administrate după muls, niciodată înainte.
Înainte de muls, poți administra concentrate, iar dacă este vorba despre o cantitate mare, acestea se dau treptat, în mai multe reprize. De asemenea, dacă incluzi în alimentație nutrețuri fibroase și suculente, acestea se administrează înainte de concentrate.
Nu în ultimul rând, hidratarea este la fel de importantă, astfel că vacile trebuie să aibă în permanent în adăpători apă proaspătă și curată, schimbată de cel puțin două ori pe zi.
Ținând cont de cele de mai sus, poți spera la o productivitate maximă de lapte a vacilor din gospodărie sau din fermă.
